Powered By Blogger

joi, 28 iunie 2012

Perfect

Am găsit! Am găsit! Am găsit! Ieri am văzut pe facebook o poză. După niște consultări cu ceva prietene, s-a stabilit că era vorba despre perfecțiunea însăși. Am dat distribuie și azi dimineață... ce să vezi? Perfecțiunea dispăruse de pe fața facebookului. M-am întristat când mi-am dat seama că poza a fost ștearsă de pe site, probabil fiind considerată indecentă. Dar de ce? Cum ai putea vreodată să consideri așa ceva ca fiind indecent? Așa că am cautat poza pe net. Fu greu! A durat aproape o juma de oră să găsesc iarăși perfecțiunea. Dar am reușit! Fetelor... luați de admirați!
Behold, perfection at its best!

vineri, 15 iunie 2012

Arta de a face oamenii să ...lăcrimeze



Există pe lumea asta reclame şi... reclame. După ce am văzut reclama aia de la Cosmote, cu bătrânelul şi puştanii , am zis că aia e singura reclamă la care îmi dau lacrimile, deşi reclama la minute moca n-are nimic de-a face cu lacrimile. Ei, astăzi am văzut ceva care m-a dat peste cap şi mai tare. Maia Morgenstern într-o reclamă... care te face să cauţi şi să vezi despre ce e vorba.

Mulţumiri lui Giolly, că el i-a dat share pe facebook. Mi-aş dori ca reclama asta să devină virală pe net. Nu ştiu de ce am impresia că la televizor n-o s-o (prea) vedem.
Un mare mare like pentru idee şi pentru omul ales să ilustreze ideea.

Oh mon Dieu!


Ioi, tulai, ce cald e! Dacă eu, care întotdeauna ziceam că nu există vreme prea caldă, am ajuns să zic că e prea cald şi să transpir... înseamnă că e prea cald. Din cauza căldurii, n-am chef de nimic. Nici măcar de spălat vasele sau de întins rufele, ce să mai vorbim de făcut patul! Am chef să zac în pat înfăşurată într-un cearşaf ud şi să mă uit la Hell`s Kitchen. Mă binedispune emisiunea asta şi crizele de isterie ale lui Gordon Ramsay sunt un deliciu pentru mine. Da` chiar, cum o fi să fi veşnic agitat şi băgat în priză cum e nenea ăsta? Pe căldura asta cred că transpiră de 5 ori mai mult decât un om normal...
A venit vara, în sfârşit! Mă duc să-mi pun un castron de salată de fructe, cu multă frişcă.


joi, 14 iunie 2012

Râd cu lacrimi de dimineaţă



Habar n-am cât sunt de adevărate, dar sunt atât de amuzante încât trebuia să vă arăt şi vouă câteva din ele. IPhone Autocorrect rulzzz!!!




Eu zic să aruncaţi un ochi pe site-ul ăsta dacă vreţi să râdeţi cu poftă!

miercuri, 13 iunie 2012

Nevoi acute



MĂ DOARE SPATELE!!! Şi mă doare din cauza ţâţelor! Mai jos voi înşira motivele pentru care urmează să fac o campanie online prin care să strâng nişte bani ca să le pot micşora:
1. MĂ DOARE SPATELE!!!
2. MĂ DOARE SPATELE!!!
3. MĂ DOARE SPATELE!!!
4. Nu va mai trebui să port sutien NEVER-EVER! (ăsta e visul meu de când au început să-mi crească).
5. MĂ DOARE SPATELE!!!
6. Dacă nu va mai trebui să port sutien, mă voi simţi muuuuult mai bine, mai puţin încorsetată şi voi putea respira mai bine.
7. Dacă mă voi simţi mai bine, voi fi o companie mult mai plăcută pentru cei din jur.
8. Dacă voi fi o companie mult mai plăcută pentru cei din jur, voi avea mai multe oportunităţi.
9. Mai multe oportunităţi înseamnă mai mult timp ocupat cu diverse activităţi care mă vor face să mă simt mai bine.
10. Dacă mă voi simţi mai bine, vezi punctul 7.
11. Şi în final, evident, NU MĂ VA MAI DUREA SPATELE!!!
PS: Şi ca bonus, lumea mă va privi şi pe mine în ochi!
Oh the joy!!!

marți, 12 iunie 2012

Antitalent



Da, băi, la română am luat calificativul "experimentat". A fost atât de uşor că am ieşit de acolo cu gura până la urechi de hlizită ce eram. Mai tragic o să fie la scris. Da` nu despre asta voiam să vă zic câte ceva.
Ci despre... blogurile cu reţete. Eu personal le găsesc foarte utile, în primul rând pentru că n-am vreun caiet de la mama, bunica, străbunica, soacra în care să-mi scrie diverse reţete, am fix o carte de bucate (şi aia numai de dulciuri) şi când nu ştiu ceva pun dreq mâna pe telefon şi sun femeia cu pricina şi-o întreb despre reţetă (sau mai nou, îl întreb pe my new best friend Google). Pe care evident o notez...pe ceva. Adică pe ce apuc. Respectiva hârtie ulterior dispare din casă prin metode ştiute doar de ea. Aşa se face că eu nu ştiu nicio reţetă mai complicată din minte, şi de câte ori fac sarmale o sun ba pe mama, ba pe mătuşă-mea şi le întreb dacă se pune ou în compoziţie (nici acum nu ştiu dacă da sau ba). Însă dilema mea este alta: de unde naiba ştiu oamenii ăia de scriu reţete că trebe fix 360 gr. făină în nuş ce prăjitură? Sau că trebe fix 40 gr. sare??? Cu ce mama dracului măsor io 40 de grame de sare? Sincer vă spun că de aia nu postez io reţete... Că habar n-am despre cantităţi! Adică io pun la ochiometru... o cană de d`aia, una jumate de d`ailaltă, pana mea, nu ştiu câte grame/mililitri are fiecare, habar n-am... io am unităţile mele de măsură - cu mama şi cu mătuşă-mea când vorbesc, le întreb dacă ajunge o cană de cafea de care beau io, că ele ştiu despre ce e vorba... dar cum să le zic io altor oameni care nu mă cunosc ce fel de cană de cafea am pus io plină cu zahăr în compoziţia de la nuş ce prăjitură? Că îi înnebunesc de cap definitiv şi irevocabil şi nici nu le iese mâncarea...


Sursa foto: www.amazon.com

sâmbătă, 9 iunie 2012

Uraţi-mi bafţi/succesuri mulţi


Deci oameni buni, io marţi dau prima probă la bac. Da, am 28 de ani şi acu am terminat liceul la seral. Dacă sunteţi curioşi de ce, o să vă spun. Pentru că atunci când trebuia să-l termin, m-am apucat de făcut copii şi n-am mai avut cum să-l termin. Mă rog, astea-s detalii total nesemnificative, ideea e că marţi mă duc să bat câmpii cu graţie la română. Proba orală. (Sunteţi nişte obsedaţi dacă imediat v-a zburat gândul la ceva cu conotaţie sexuală.) Acestea fiind spuse, şi având în vedere că toată vara mi-e futată cu examene de tot felul şi iarna asta la fel, că o să dau şi examenul Cambridge la limba engleză, vă rog să-mi ţineţi pumnii, ca să aveţi cum să mi-i daţi în cap în caz că nu iau vreunul dintre ele. Mă duc să mai citesc ceva. Haidi papapa.


vineri, 8 iunie 2012

Cum să-ţi strici ziua de dimineaţă



Cel mai simplu mod prin care-ţi poţi strica ziua de dimineaţă de la ora 7 jumate e să te urci în lift. După ce a mai fost cineva în el. Cineva de sex feminin. Cineva de sex feminin blondă. Şi creaţă. Şi foarte machiată. Da` asta e doar treaba ei. Treaba mea e că tre să mă urc în lift după ea. Care lift, fiind o cutie de chibrituri de 20x20 de cm, pute de trăzneşte a parfum. Habar n-am dacă e scump sau nu, şi sincer, mă doare direct în cur. Pentru că era atât de dulce parfumul ăsta, încât m-am simţit ca atunci când eram gravidă. Aşa m-a pocnit o greaţă bruscă de am zis că vomit pe loc.
Sfat: încercaţi să evitaţi să mai cădeţi dimineaţa în sticla cu parfum. Puteţi s-o faceţi doar dacă nu vă deplasaţi pe casa scării sau cu liftul. Stomacul meu vă va fi veşnic recunoscător.